Cipru rămâne în zona euro. Eurogroup aprobă un acord de susținere, în schimbul restructurării sectorului bancar

Miniștrii de Finanțe din zona euro au aprobat un acord încheiat între Cipru și Troica creditorilor internaționali, punând capăt unei săptămâni de incertitudini și pericolului ca Cipru să devină primul stat forțat să părăsească uniunea monetară.

Acordul prevede închiderea celei de-a doua mari bănci a țării, Cyprus Popular Bank (Laiki), la care statul deține 84% din acțiuni, și pierderi mari pentru deponenți la cea mai mare instituție de credit, potrivit Financial Times.

Noul program încheie negocierile intense din ultimele zile, după ce Parlamentul cipriot a respins marți taxarea tuturor depozitelor bancare, o condiție din acordul inițial pentru un pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro.

Eurogroup a avizat acordul în noaptea de duminică spre luni, într-o reuniune care a început cu mai multe ore întârziere, din cauza discuțiilor pe muchie de cuțit între oficialii UE, ai FMI și cei ai Ciprului.

Depozitele bancare vor fi protejate în limita a 100.000 de euro, conform noii înțelegeri, scrie Financial Times.

Sumele aflate în conturi peste acest nivel la Cyprus Popular Bank vor înregistra însă pierderi semnificative.

Pierderile pentru deponenții cu peste 100.000 de euro la Bank of Cyprus, cea mai mare instituție de credit din țară, nu au fost încă decise, dar ar putea ajunge până la 40%.

Acordul ar trebui să fie suficient pentru eliberarea unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, care să oprească un colaps al finanțelor Ciprului.

Chiar dacă nu vor mai fi taxate depozitele de sub 100.000 de euro, noul acord s-ar putea dovedi mai dur pentru deponenții ruși din ambele bănci, scrie Financial Times. La Bank of Cyprus aceștia au depozite mari.

Cyprus Popular Bank, banca cu cele mai mari probleme, va fi închisă. Depozite de 4,2 miliarde de euro, din conturi depășind 100.000 de euro, vor fi plasate într-o bancă cu active „toxice” și ar putea fi pierdute în totalitate.

Deponenții mici de la Cyprus Popular Bank vor fi transferați la Bank of Cyprus, care va fi restructurată și adusă la dimensiuni mai mici. Depozitele mai mari de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor fi înghețate și ar putea înregistra pierderi mari după restructurare și recapitalizare.

Față de acordul anunțat în urmă cu o săptămână, doar depozitele mari de la cele două bănci vor înregistra pierderi. Împreună, Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus au circa jumătate din depozitele totale la nivelul sectorului bancar.

Bank of Cyprus va prelua, de asemenea, responsabilitatea pentru o datorie de 9 miliarde de euro a Cyprus Popular Bank către mecanismul de lichiditate de urgență al zonei euro.

Varianta respinsă la începutul săptămânii trecute de Cipru prevedea taxarea depozitelor de până la 100.000 de euro cu 6,75%, iar a celor peste acest prag cu 9,9%.

Acordul a fost negociat de președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, cu șeful Comisiei Europene, José Manuel Barroso, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, și directorul FMI, Christine Lagarde.

Șeful de stat cipriot a avut întâlniri repetate și tumultoase cu aceștia pe parcursul nopții, iar surse apropiate situației au afirmat că oficialii europeni de rang înalt s-au temut că nu se va ajunge la o înțelegere, președintele Ciprului amenințând chiar cu ieșirea țării din zona euro.

Discuțiile repetate au vizat situația Bank of Cyprus. Cipru a vrut ca banca să supraviețuiască restructurării sectorului bancar al insulei, poziție susținută de Comisia Europeană, dar căreia i s-a opus FMI.

Chiar dacă FMI pare să fi cedat în cele din urmă, soluția finală pare foarte apropiată de cea propusă de Fond în urmă cu o săptămâna împreună cu Germania. FMI și guvernul de la Berlin au susținut atât închiderea Cyprus Popular Bank (Laiki) cât și a Bank of Cyprus, cu pierderi de 20-40% pentru depozitele de peste 100.000 de euro.

„Nu prea am făcut progrese în ultima săptămână. Cifrele nu s-au schimbat, decât eventual în rău”, a declarat ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, la sosirea la întâlnirea Eurogroup duminică seara.

Mulți ciprioți consideră că un acord va avea efecte foarte grave asupra țării, indiferent de detaliile finale, întrucât sectorul financiar, motorul economiei, va fi distrus, afectând capacitatea țării de a plăti împrumuturile externe.

Cipru va trebui să impună măsuri de control al capitalului în următoarele zile și chiar luni, izolând astfel populația și companiile de restul zonei euro.

De asemenea, acordul va reduce considerabil dimensiunile sectorului bancar din Cipru, punând capăt statutului de paradis fiscal și centru de servicii financiare al insulei.

Economia țării s-ar putea contracta cu 10%, afirmă economiști, citați de Wall Street Journal.

Restructurarea sectorului bancar cipriot nu are nevoie de acordul Parlamentului de la Nicosia, întrucât legislația necesară finalizării procesului a fost deja votată, a afirmat, luni, ministrul de Finanțe al Germaniei.

Doi oficiali au afirmat că nivelul pierderilor pentru depozitele mari va fi cunoscut cu exactitate pe parcursul zilei de luni, după ce experții UE și FMI vor face unele calcule.

Acordul vine cu puțin timp înainte de expirarea termenului limită impus de Banca Centrală Europeană (BCE) Ciprului pentru o înțelegere. În lipsa unui acord cu UE și FMI până luni, BCE ar fi oprit accesul băncilor cipriote la mecanismul de lichiditate de urgență.

Băncile cipriote au fost închise toată săptămâna trecută.

Prognozele anterioare crizei bancare indicau o contracție economică de 3,5% pentru economia de 17,5 miliarde de euro a insulei.

„Pierderile pe depozite vor avea un efect catastrofal asupra Ciprului, conducând la un declin al PIB de 10% în acest an și de 8% anul următor. Credem că per total economia țării va pierde 23% din acest motiv, similar cu declinul din Grecia,cu riscuri mai mari de agravare decât de îmbunătățire”, a declarat Gabriel Sterne, analist la firma de consultanță pentru fonduri de hedging Exotix.

Sectorul financiar din Cipru se confruntă cu probleme din cauza pierderilor înregistrate în programul de ștergere de datorii pentru Grecia anul trecut, precum și ca urmare a declinului de pe piața imobiliară. Efectele au fost agravate de dimensiunea sistemului financiar raportat la economia totală a țării.

Străinii bogați, mulți dintre ei ruși, au folosit băncile cipriote pentru a depozita bani, profitând de legile permisive. Din cauza dependenței mari de depozite, de patru ori mai mari decât economia țării, zona euro și FMI au insistat ca deținătorii de conturi să contribuie la costurile salvării țării și băncilor locale.